Fasciculul
His are două ramuri majore, dreaptă şi stângă. Impulsul odată trecut de nodul
atrioventricular este „preluat” de trunchiul fasciculului His şi ramurile sale;
stimulul trece prin cele două ramuri în acelaşi timp, ventriculele fiind
stimulate concomitent. O întârziere sau o întrerupere a trecerii impulsului
prin una din ramuri va determina o desincronizare a celor 2 ventricule cu
întârzierea stimulării ventriculului la nivelul căruia se află blocul de
ramură.
DIAGNOSTICUL ECG
Blocurile
de ramură se caracterizează în principal prin lărgirea complexului QRS peste
0,07 sec. (câine); în blocul de ramură stângă QRS este pozitiv în D2 şi negativ
în blocul de ramură dreaptă (12).
Locul unde are loc blocarea sau întârzierea impulsului
în cazul blocurilor de ramură (după Dale Dubin, 1997)
BLOCUL DE RAMURĂ
DREAPTĂ
În
Blocul de ramură dreaptă (BRD) are loc o întrerupere sau blocare a impulsului
prin ramura dreaptă a fasciculului His, ventriculul drept fiind activat mai
târziu, după ce impulsul a trecut prin septul interventricular de la stânga la
dreapta.
DIAGNOSTICUL ECG
1.
Durata QRS mai mare de 0,07 sec (câine).
2.
Axul electric este deviat spre
dreapta.
3.
Complexul ventricular este pozitiv
în: aVR, aVL şi CV5RL.
4.
QRS prezintă o undă largă şi
adâncă în D1, D2, D3, aVF, CV6LL şi CV6LU.
Bloc de ramură dreaptă la câine
QRS > 0,07 sec. Complexul ventricular negativ în D2,
D3 şi aVF.
Complexul ventricular este pozitiv în aVR şi aVL
OBSERVAŢII
BRD
este urmarea măririi ventriculului drept, MCC (malformaţii congenitale de
cord), fibroze valvulare cronice, traumatisme ş.a.
O
situaţia aparte o constituie asocierea BRD cu fibrilaţia atrială. Aceasta
deoarece negativarea complexelor ventriculare alături de lărgirea acestora
poate sugera o tahicardie ventriculară.
Diagnosticul
diferenţial se face prin: 1. R – R în Fi.A. + BRD = neregular; 2. Manevrele
vagale reduc uşor frecvenţa ventriculară în Fi.A. şi BRD (11, 12).
Fibrilaţie atrială asociată cu bloc de ramură dreaptă la
pisică
Se remarcă: 1. lărgirea QRS; 2 negativarea complexului
ventricular
în D2,
D3, aVF şi pozitivarea acestuia în aVR şi aVL. Fi.A. se caracterizează
prin: 1. lipsa undelor P (în toate derivaţiile) şi aritmicitatea
complexelor ventriculare.
BLOCUL DE RAMURĂ
STÂNGĂ
Blocul
de ramură stângă (BRS) este urmarea blocării trecerii impulsului prin ramura
stângă a fasciculului His. Acest fapt face ca VS să fie stimulat cu întârziere,
unda de excitaţie străbătând musculatura interventriculară de la VD spre VS.
DIAGNOSTICUL ECG
1.
Complexul ventricular are o durată
mai mare de 0,07 sec (câine).
2.
Axul electric (QRS) este deviat
spre stânga.
3.
Complexul ventricular este larg şi
pozitiv în D1, D2, D3 şi negativ în aVR şi
aVL.
4.
BRS se poate confunda cu
modificările ECG din HVS, diagnosticul diferenţial făcându-se cel mai adesea cu ajutorul
examenului radiografic sau ecocardiografic.
5.
BRS poate evolua intermitent sau
permanent în această ultimă situaţie putându-se asocia şi cu BRD.
Bloc de ramură stângă la câine
Creşterea duratei complexului ventricular (0,12 sec.),
pozitivarea acestuia în D2, D3 şi aVF.
OBSERVAŢII
Ca
şi în medicina omului, BRS poate evolua ca bloc de ramură stângă anterioară sau
posterioară. În BRS anterioară se descrie: prezenţa unei unde S adânci în D2,
D3 şi aVF.
Modificările
ECG d BRS se pot confunda cu modificările ECG de HVS, dar HVS poate fi cauza
BRS, situaţie în care examenul ecocardiografic este foarte util.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu