Această
grupă cuprinde următoarele aritmii:
Extrasistole
Scăpări
Stop
sinusal
EXTRASISTOLELE
Extrasistolele
sunt bătăi cardiace care apar prematur (premature
beats – engl.) şi care sunt urmarea descărcării unor focare ectopice. În
funcţie de localizarea acestor focare, extrasistolele pot fi: atriale, nodale
sau ventriculare.
Focarul
ectopic este o zonă din masa atrială, nodală sau ventriculară care în anumite
condiţii patologice începe să emită stimuli electrici, stimuli ce determină
contracţie musculară.
La
ascultaţie, extrasistolele pot fi suspicionate ca nişte bătăi cardiace care
strică cadenţa.
În
cele mai multe situaţii extrasistolele sunt urmate de o pauză.
EXTRASISTOLE
ATRIALE
O
stimulare atrială dintr-un focar ectopic (origine extrasinusală) determină
difuzarea stimulului în masa atrială
urmată de contracţia acestuia. Odată ajuns la nivelul nodului
atrioventricular, stimulul urmează calea normală (fiziologică) declanşând
contracţia ventriculară fiziologică.
DIAGNOSTICUL ECG
1.
Apariţia unui complex cardiac (P –
QRS – T) prematur: distanţa dintre
complexul P – QRS – T prematur şi complexul cardiac normal este mai mică decât
în mod normal.
2.
Deoarece impulsul atrial are altă
origine decât nodul sinusal, unda P are o morfologie diferită decât celelalte
contracţii cardiace ( P – QRS – T).
3.
Complexul ventricular al
extrasistolei atriale are aspect normal.
Extrasistolă atrială la câine (E.A.)
Extrasistolă atrială (E.A.) la bovine
Săgeata indică unda P care se suprapune pe unda T
anterioară
(B – A derivaţia Bază – Apex)
EXTRASISTOLELE NODALE
Stimularea
prematură (E.N.) nodală apare ca urmare a unei descărcări ectopice la nivelul
nodului atrioventricular; impulsul electric trece prin căile de conducere în
mod normal astfel că ventriculele se depolarizează fiziologic.
DIAGNOSTICUL ECG
1.
Extrasistola nodală are un aspect
normal (complexul ventricular).
2.
Apariţia este precoce imediat după
un complex cardiac normal.
3.
Unda P poate lipsi, poate apărea imediat
după QRS (între QRS şi T) sau poate să preceadă complexul ventricular apărând
ca o undă P negativă (rar la câine sau pisică).
Extrasistole nodale la câine
Extrasistole nodale la bovine
OBSERVAŢII
De
multe ori extrasistolele nodale pot fi confundate cu E.A. (extrasistole
atriale) care prezintă unda P suprapusă pe unda T anterioară. Datorită faptului
că etiopatogeneza extrasistolelor atriale şi nodale este asemănătoare, aceste
două aritmii (E.A. şi E.N.) sunt clasificate drept EXTRASISTOLE SUPRAVENTRICULARE.
Extrasistolele
supraventriculare pot fi „funcţionale” atunci când pacientul este asimptomatic
şi aritmia este diagnosticată întâmplător sau pot fi patologice.
Extrasistolele
supraventriculare pot avea origine cardiacă
sau extracardiacă, în această ultimă situaţie observându-se frecvent în
hipocalcemii atât la animalele de fermă cât şi la cele de companie (câine).
Gravitatea
este indicată de apariţia de extrasistole multiple, apărute „în salvă”,
multifocale (undele P ale E.A. prezintă morfologie diferită de la o
extrasistolă la alta).
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
Extrasistolele
ventriculare (ESV)(Premature ventricular complex – engl.) sunt
bătăi premature care iau naştere într-un focar ectopic ventricular.
DIAGNOSTICUL ECG
1.
Apariţia prematură.
2.
Complexul ventricular are un
aspect bizar.
3.
Există o undă T (cu aspect diferit
faţă de undele T normale).
4.
În cele mai multe cazuri există o
pauză compensatorie post – extrasistolă.
ESV la câine
OBSERVAŢII
În
mod normal, impulsul electric este condus prin sistemul Hisian cu viteză
mărită. De aceea pe ECG complexul ventricular are o durată redusă, tradusă printr-un complex QRS îngust. În
cazul ESV impusul provine dintr-un focar ectopic ventricular ceea ce face ca
acesta să circule prin masa musculară ventriculară (viteză mai mică) şi nu prin
fasciculul His. Acest fapt se observă pe ECG printr-un complex QRS cu durata
mai mare decât în mod normal (QRS mai larg).
Când
extrasistolele ventriculare au acelaşi aspect vorbim de un focar ectopic care
emite stimuli. Dacă există mai multe focare ectopice, ESV au aspecte diferite =
ESV multifocale.
Apariţia
de ESV izolate descoperite accidental în cursul unui examen ECG de rutină pot
fi normale. În schimb, existenţa de ESV frecvente, multifocale şi însoţite de
simptomatologie specifică (cardiovasculară) au semnificaţie patologică.
Focarele
ectopice sunt generate cel mai adesea de ischemie miocardică (debit coronarian
inadecvat) dar şi de fibrozări locale. ESV pot fi generate şi de cauze
extracardiace: infecţii (piometru), cetoacidoză diabetică ş.a.
BĂTAIA INTERPOLATĂ
Bătaia
interpolată este reprezentată de o ESV plasată între contracţiile normale ale
unui traseu ECG dar fără să provoace o pauză compensatorie şi fără să strice
ritmul cardiac regulat normal.
Bătaie interpolată
ESV: 1. nu este urmată de o pauză compensatorie şi 2. nu
strică ritmul regulat normal (distanţa între complexul cardiac anterior şi ESV
= distanţa dintre ESV şi complexul cardiac următor)
Extrasistolele
ventriculare se pot cupla cu una sau mai multe bătăi cardiace normale
determinând bigeminism, trigeminism, cvadrigeminism etc.
Bigeminism
ESV au acelaşi aspect şi sunt cuplate cu câte o bătaie
cardiacă normală
Trigeminism.
Apariţia de ESV cuplate cu 2 bătăi cardiace normale
PARASISTOLIA
Parasistolia
este un ritm dublu provocat de doi pacemakeri, dintre care unul este ectopic cu
origine ventriculară.
DIAGNOSTICUL ECG
1.
Apariţia de ESV la interval fix
(distanţa dintre 2 ESV este egală).
2.
Faţă de bigeminism, în
parasistolie extrasistolele ventriculare sunt permanente (al doilea ritm
cardiac – patologic).
Parasistolie
Se observă ESV (simbol) permanente apărute la intervale
fixe
Parasistolie în infarct miocardic acut experimental
(Şobolan alb – Wistar)
Un
acces de cel puţin 3 ESV în serie constituie o criză de TAHICARDIE VENTRICULARĂ paroxistică (apariţie şi
încetare bruscă). Prognosticul tahicardiei ventriculare este întotdeauna grav.
Crize paroxistice de Tahicardie ventriculară (T.V.)
Dacă există mai puţin de 3 ESV în salve (*) acelea nu
sunt considerate crize de T.V.
Apariţia
de ESV cu aspect diferit reprezintă ESV
MULTIFOCALE şi sunt urmarea descărcării a mai multor focare
ectopice, această aritmie având un pronostic grav, existând pericolul apariţiei
de aritmii ventriculare grave.
ESV multifocale
Se observă ESV cu origine dublă care apar cel mai adesea
cuplate
Complexele însemnate sunt cele normale, sinusale.
Ritmurile de „ Scăpare”
Scăpările
apar în momentul când pacemaker-ul normal nu mai declanşează un stimul electric
pe o anumită perioadă. Această „linişte” cardiacă determină apariţia unui focar
ectopic care declanşează un stimul electric.
DIAGNOSTICUL ECG
1.
Existenţa unei pauze evidente pe
traseul ECG.
2.
Apariţia unui complex cardiac
modificat după această pauză, ulterior inima revenind la ritmul sinusal de
bază.
3.
În funcţie de localizarea
focarului ectopic, primul complex post – pauză poate avea aspecte diferite.
a.
Apariţia unui complex cardiac la
care unda P este modificată dar complexul ventricular este normal = Scăpare atrială.
b.
Existenţa unui complex ventricular
normal dar fără undă P (sau undă P negativă anterior sau pozitivă între QRS şi
T) = Scăpare nodală.
c.
Apariţia unui complex ventricular
bizar (fără undă P) = Scăpare ventriculară.
OBSERVAŢII
Scăpările
sunt „asemănătoare” cu extrasistolele numai că: 1. pauza le preced şi 2.
semnificaţia clinică este total diferită.
Scăparea
atrială poate apărea în mod normal la câinii cu aritmie sinusală respiratorie
după o pauză mai lungă (perioada de bradicardie relativă).
Scăpările
apar frecvent în bradicardiile cu frecvenţă foarte scăzută.
Scăpare ventriculară (*) şi nodală
Scăpare ventriculară
STOPUL SINUSAL
Stopul
sinusal are loc în momentul când un pacemaker al nodului sinusal îşi întrerupe activitatea. După pauza
datorată stopului sinusal un alt pacemaker al nodului sinusal preia comanda,
activitatea cardiacă post-pauză fiind specifică noului centru de comandă.
DIAGNOSTICUL ECG
1.
Existenţa unei pauze evidente.
2.
Pauza este mai mare decât un ciclu
(sau mai multe cicluri) cardiace
3.
După pauză, complexele sunt
sinusale (prezenţa undei P) dar de cele mai multe ori au alt ritm specific
noului pacemaker.
Stop sinusal
Oprirea activităţii cardiace (pauza). Săgeata indică
locul unde ar fi trebuit să apară complexul cardiac. După pauză un nou
pacemaker a preluat comanda.
Primul pacemaker avea frecvenţa de 107/min pe când al doilea are frecvenţa de 101/min.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu